Auzim aproape zilnic termenul de anxietate, însă oare știm cu adevărat ce înseamnă? Ce implică mai exact anxietatea? Cum se manifestă? Orice situație stresantă înseamnă anxietate? Este o afecțiune serioasă sau doar un ”moft”? Trece de la sine sau e nevoie de ajutorul unui specialist?
Să le luăm pe rând...
Ce este anxietatea?
„Teama fără obiect”. Aceasta ar putea fi una dintre cele mai simple definiții ale anxietății, formulată de psihoterapeutul francez Pierre Janet, unul dintre părinții psihologiei. Cu alte cuvinte, prin anxietate se înțelege sentimentul de teamă, frică sau neliniște vizavi de un lucru sau o situație, fără să existe însă un motiv real de îngrijorare.
O definiție mai complexă este dată de Asociația Americană de Psihologie: anxietatea este o emoție caracterizată prin aprehensiune (frică nedeslușită, cauzată de presupunerea posibilității unui pericol) plus simptome fizice, individul anticipând un pericol, o catastrofă sau o nenorocire iminentă. Corpul se mobilizează adesea pentru a face față amenințării percepute: mușchii devin încordați, respirația este mai rapidă și inima bate mai repede.
Orice situație stresantă înseamnă anxietate?
Toată lumea are sentimente de anxietate la un moment dat în viață. De exemplu, s-ar putea să vă simțiți îngrijorat cu privire la un examen pe care trebuie să îl susțineți sau atunci când urmează să mergeți la un interviu de angajare. În momente ca acestea, senzația de anxietate poate fi perfect normală. Mai mult, sunt situații în care anxietatea contribuie la menținerea unui nivel înalt de activare a mecanismelor de alertă ale organismului, ajutând individul să se adapteze la noua situație. În schimb, atunci când anxietatea devine cvasipermanentă și afectează viața și activitatea cotidiană a unui individ, putem vorbi despre tulburare de anxietate, o problemă medicală ce necesită diagnostic și tratament potrivit.
Tulburările de anxietate se numără printre cele mai frecvente tulburări mintale, afectând circa 30% dintre adulți la un moment dat în viața lor. Femeile au de două ori mai multe șanse de a fi afectate decât bărbații.
Ce cauzează anxietatea?
Potrivit studiilor, mai mulți factori de risc au fost asociați cu anxietatea. Este vorba despre:
Factori de risc personali - ce țin de starea de sănătatea, genetica și personalitatea fiecărui pacient. În această categorie intră:
- Istoricul familial (riscul de a suferi de anxietate este de cinci ori mai mare la pacienții care au în familie rude ce se confruntă cu această afecțiune),
- Hiperactivitatea hormonală,
- Dezechilibru al neurotransmițătorilor cerebrali - serotonina și noradrenalina, care sunt implicați în controlul și reglarea stării de spirit;
- Abuz de alcool sau droguri
- Utilizarea anumitor medicamente
Factori de risc legați de mediu. În această categorie intră:
- Experiențele traumatice în copilărie – abuz fizic și emoțional, neglijență, pierderea unui părinte, bullying
- Traume psihologice în viața adultă - violența domestică, abuzul etc.
- Situația actuală – lipsa unui loc de muncă, divorțul, probleme financiare, pierderea locuinței etc.
- Antecedente psihiatrice.
Simptome. Cum se manifestă anxietatea?
Când vorbim despre simptomele anxietății, tulburarea de anxietate generalizată (TAG) are efecte pe mai multe planuri. Vă afectează fizic, psihic și emoțional.
Manifestările clinice
Simptomele fizice ale anxietății se împart și ele în mai multe categorii:
- Simptome respiratorii: senzația de lipsă de aer sau de sufocare (dispnee), senzația că te ”strânge” pieptul (constricție toracică), accelerarea ritmului respirator (tahipnee), senzația de nod în gât (globul faringian);
- Simptome cardiovasculare: palpitații (bătăi neregulate ale inimii), puls crescut (tahicardie), durere în piept (durere precordială), leșin (sincopă);
- Simptome neurologice: cefalee (dureri de cap), amețeală (vertij), amorțeli și furnicături (parestezii), sensibilitate crescută la stimuli (hiperestezie), iluzii vizuale (halucinații), vedere încețoșată;
- Simptome musculare: tremur, spasme musculare, scăderea tonusului muscular (hipotonie);
- Simptome vegetative: transpirații, bufeuri, uscăciune a gurii (xerostomie), paloare a feței;
- Simptome gastrointestinale: greață, vomă, dureri abdominale.
Simptome psihice și emoționale ale anxietății
- Frică irațională că ceva rău se va întâmpla;
- Vă simțiți tensionat, nervos sau „la limită”;
- Stare de agitație, iritabilitate sau neliniște;
- Gânduri negative;
- Tristețe;
- Senzația că oamenii realizează că sunteți anxioși și se uită la voi;
- Frica de atacuri de panică;
- Teama că pierdeți contactul cu realitatea;
- Depersonalizare (deconectare de corp și minte);
- Dificultăți de concentrare.
Tulburările de anxietate pot determina oamenii să încerce să evite situațiile care declanșează sau agravează simptomele. Performanța la locul de muncă, situația academică și relațiile personale pot fi afectate.
Tipuri de tulburări de anxietate
- Tulburare de anxietate generalizată
Prin tulburarea de anxietate generalizată se înțelege îngrijorarea excesivă care interferează cu activitățile zilnice, iar această stare persistă pe o perioadă de cel puțin șase luni. De cele mai multe ori grijile se concentrează pe chestiuni minore, cum ar fi responsabilitățile de serviciu.
- Atacul de panică
Atacul de panică este o formă de anxietate severă, în care simptomele debutează brusc și sunt intense: palpitații, tremur, dificultăți de respirație, senzația de sufocare, dureri în piept, frica de a pierde controlul, senzația de moarte iminentă. În timpul unui astfel de episod pacienții au impresia că suferă un infarct miocardic sau de o altă boală care le pune viața în pericol.
- Tulburare de anxietate socială
Denumită anterior fobie socială, tulburarea de anxietate socială se referă la teama de interacțiunile sociale. Persoanele care se confruntă cu această formă de anxietate vor fi tentate să evite situațiile sociale pentru a nu se simți jenate, judecate, respinse sau privite negativ de către ceilalți.
- Tulburare de anxietate de separare
Acest tip de anxietate reprezintă teama profundă de a fi despărțit de o persoană apropiată, de care pacientul este atașat. La copii simptomele durează circa patru săptămâni, iar la adulți șase luni sau mai mult.
- Tulburare de stres post-traumatic
Numit și sindrom de stres post-traumatic sau PTSD, această formă de anxietate apare în urma unor evenimente traumatice fizice sau psihologice, cum ar fi abuzul sexual, violența domestică, război, accidente grave, decesul unei persoane apropiate.
- Tulburarea de anxietate legată de sănătate
Anxietatea de sănătate implică teama de boală, pacienții fiind tot timpul îngrijorați că s-ar putea îmbolnăvi.
- Anxietate prenatală
Unele mămici se confruntă cu episoade de anxietate în timpul sarcinii sau în primul an după naștere.
- Fobii specifice
O fobie specifică se referă la frica excesivă și persistentă față de un anumit lucru, situație sau activitate. Pacienții știu că frica lor este nejustificată, însă nu pot trece peste acest sentiment. Exemple de fobii includ: frica de zbor (aviofobia), frica de insecte sau animale (entomofobia, zoofobia), frica de spații închise (claustrofobia) etc.
Cum poate fi tratată anxietatea?
Primul pas pe care trebuie să îl faceți este să consultați un specialist pentru a se stabili diagnosticul. Din păcate, în ciuda creșterii campaniilor de informare și conștientizare cu privire la sănătatea mintală, în continuare există oameni care manifestă o reticență în a cere ajutor. Însă anxietatea reprezintă o problemă serioasă ce necesită tratament adecvat.
Indiferent de tipul de anxietate pe care îl aveți, în linii mari, tratamentul implică trei componente:
- Psihoterapie – terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta pacienții să gestioneze anxietatea. Aceștia vor învăța cum să gândească, să reacționeze și să se comporte atunci când se confruntă cu astfel de episoade, iar astfel se vor simți mai puțin anxioși.
- Medicație - medicamentele nu vor vindeca tulburările de anxietate, însă s-au dovedit eficiente în ameliorarea simptomelor. Pentru tratamentul anxietății se pot prescrie medicamente anxiolitice și antidepresive. Beta-blocantele, utilizate pentru afecțiunile cardiace, pot fi uneori indicate pentru a controla manifestările fizice ale anxietății.
- Terapii alternative - o tehnică ce și-a dovedit eficiența în controlul simptomelor este relaxarea aplicată, în care pacienții vor învăța cum să își relaxeze mușchii atunci când au o stare anxioasă. De asemenea, tehnicile de management al stresului, yoga și meditația pot fi de ajutor.
Aceste tratamente pot fi administrate singure sau în combinație. Există și multe măsuri pe care le puteți lua singuri pentru a vă reduce nivelul de anxietatea, cum ar fi să faceți sport în mod regulat, să renunțați la fumat și să reduceți cantitatea de alcool și cofeină pe care o consumați.
Urmând un tratament indicat de către un specialist, mulți pacienți vor fi capabili să-și controleze nivelul de anxietate.
Bibliografie
