Dr. Maria Roman, medic primar psihiatru, șef de secție femei cronic, Spitalul Municipal Sighetu Marmației Competențe: psihoterapie integrativă și sistemică, hipnoză Ericksoniană, sexologie
Coautor (documentare și tehnoredactare parțiale): Dr. Andrei-Lucian Drăgoi, medic specialist pediatru DOI: 10.13140/RG.2.2.22279.65445
ETILISMUL - STATISTICA PE PLAN MONDIAL
- ~4% pop. glob (~237 mil. bărbati si 46 mil. Femei) sufera de tulburare consum etanolic
- Locul 4 in clasament probleme de sanatate la nivel mondial (1. boli cardiovasculare; 2. boli mintale non-etilism si 3. cancere)
- (2018) Cauză pt ~3 mil. decese pe an la nivel mondial (~5.3% din decesele la nivel planetar:
- 6,2% din decesele masc. vs 1,1% fem. =>medie ~4%
- >SIDA; >TBC; >violență
- Cauza pt ~: 32% din cazurile de (dcd) ciroză; 30% dcd divorț; 29% dcd cancer esofagian; 25% dcd cancer hepatic; 24% dcd crimă; ~20% dcd accidente rutiere; 19% dcd cancere orale si orofaringiene; 15% dcd înec; 11% dcd suicid; 10% dcd AVC; 7% dcd cancer mamar;
ETILISMUL - STATISTICA ÎN ROMÂNIA
- Consum mediu: 14,4L/adult (≥15 ani)/an (locul 5 la nivel mondial) (vs Rep. Moldova loc 2 mondial cu 16,8L/adult/an)
- ~0,5 mil. de pers. cu exces ocazional de consum etanolic
- ~0.3 mil. de pers. cu etilism
- ~7 persoane (in medie) sunt afectate indirect de fiecare caz de etilism => ~3,5 mil. pers. afectate indirect
- Cauză principală în ~40% din totalul accidentelor rutiere
- 10-15% din populaţia generală este la risc pt etilism pe parcursul vieții
- Etanolul este factor etiologic in bolile răspunzătoare de:
- ~20% consulturi MF
- ~40% consulturi medicina interna si chirurgie
ETILISMUL - FACTORI DE RISC
- Factori genetici:
– Sexul masculin (raport prevalente etilism M:F=2,5:1)
– Rudă de gradul I cu etilism, în special tată alcoolic (↑risc x4)
– Relațiile tensionate sau deficitare cu părinții
- Factori comportamentali:
– apartenenta la grupul in care se consuma etanol (anturaj, prieteni, rude, etc)
– vârsta relativ mică de începere consum etanol
- Alți factori:
– Venit economic ↓, nivel educațional ↓
ETILISMUL – CHESTIONARE DE SCREENING
- AUDIT (Alcohol Use Disorders Identification Test) al OMS (10 întrebări, fiecare cu scor posibil între 0 și 3; acuratețea cea mai mare dintre toate chestionarele de screening)
– Se aplică de către pacient ca auto-chestionar
– AUDIT-C: variantă scurtă AUDIT (doar 3 întrebări)
- CAGE (bazat pe 4 întrebări-cheie acronimate “CAGE”) (sensibilitate de 75% sau <75% când e aplicat la populațiile cu prevalență scăzută etilism) (metodă încă larg folosită pentru screening etilism; recomandat a se aplica de către medic, face- to-face cu pacientul; răspunsul afirmativ la oricare 2 întrebări semnifică o probabilitate de cca. 7 ori mai mare [vs. pop. gen] ca pacientul sa sufere de etilism)
- SADQ (The Severity of Alcohol Dependence Questionnaire) (compus din 20 de itemi, pentru depistarea prezenței și severității etilismului)
ETILISMUL - DSM-IV versus DSM-5
- DSM-IV definește 2 tulb. dif. (cu seturi distincte de criterii):
– Excesul (ocazional/non-dependență) de etanol (4 criterii diagn.)
– Dependența de etanol (etilismul) (7 criterii diagn.)
- DSM-5 fuzionează cele 2 tulb. în “tulb. consumului de etanol” (“alcohol use disorder (AUD)”) cu 3 forme de severitate:
– (1) ușoară; (2) moderată și (3) severă;
– Este eliminat: criteriul de probleme ale subiectului cu sistemul de justiție din cauza consumului de etanol
– Este adăugat: criteriul dorinței incontrolabile de a căuta și consuma etanol
Excesul de etanol – criterii diagnostice DSM-IV
(*cel putin unul din cele 4 criterii de mai jos, apărut în ultimele 12 luni); CE=“consum de etanol”
- CE recurent ducand la incapacitatea de a indeplini obligatii majore de rol la lucru, scoala sau acasa;
- CE recurent in situatii care sunt periculoase fizic;
- Probleme legale frecvente legate de CE (de ex. arestari, accidente de circulatie, batai);
- Continuarea CE in ciuda existentei problemelor persistente sau recurente sociale sau interpersonale, cauzate sau exacerbate de efectele alcoolului;
Etilismul - criterii diagnostice DSM-IV
(*cel putin 3 din cele 7 criterii de mai jos, apărut în ultimele 12 luni); CE=“consum de etanol”
- Nevoia marcata de crestere a cantitatilor de etanol pentru a avea efectul dorit sau a ajunge intoxicat sau diminuarea marcata de efectului pentru aceeasi cantitate de etanol
- Sindrom caracteristic de sevraj etanolic sau CE (sau de substante inrudite) pentru a reveni sau a evita simptomele de sevraj
- Dorinta persisitenta sau una sau mai multe eforturi esuate de a reduce sau controla CE
- CE in cantitati mai mari si mai mult timp decat a crezut subiectul
- Abandonarea sau reducerea activitatilor recreationale, ocupationale si sociale importante din cauza CE
- Mult timp consumat in activitati necesare pentru a obtine alcool, pentru CE sau pentru revenirea din CE
- Continuarea CE in ciuda cunoasterii ca are o problema persistenta sau recurenta fizica sau psihologica care este probabil cauzata sau exacerbata de CE
CONSUMUL DE ETANOL (CE) – DEFINIȚII
- CE moderat:
- Bărbaţi cu V<65 ani: ≤ 2-3U/zi
- Femei cu V<65 ani: ≤ 1-1,5U/zi
- Persoane cu V>=65 ani: ≤ 1 U /zi
- CE de risc:
- Bărbaţi: > 14 U/săpt. SAU > 4 U per ocazie
- Femei: > 7 U /săpt. SAU > 3 U per ocazie
1U (1 unitate) =12g etanol pur ~ 350 ml bere
~ 1 pahar de vin (150 ml) ~ 40 ml de “tărie” CE si etilismul - fiziopatologie
- Afectarea multiplelor sisteme de neurotransmițători (NT) sinaptici (endorfine, GABA, glutamat (NT excitator), serotonină și dopamină)
– ↑ nivel endorfine → efectele euforice
– ↑ nivel GABA → efect anxiolitic și sedativ
– Inhib. producție receptorilor pt glutamat → sinteză (secundară/reactivă) de exces receptori pt glutamat → excitație marcată (de rebound) la întreruperea CE (explică agitația din sevrajul etanolic)
- Distrucție neuronală (pierdere>1000 neuroni per fiecare episod de consum etanolic de risc) → atrofie corticală și cerebelară progresivă
- Mecanism natural de apărare: alcool-dehidrogenaza (conc. felativ fixă în ficat; capacitate de a biotransforma cca 90-95% din etanolul ingerat până la o capacitate max. de 8g etanol/h)
ETILISMUL MASCULIN – 2 SUBTIPURI
- Cele 2 subtipuri sunt sugerate de 2 studii recente în populația suedeză (ipoteză controversată încă)
- ETILISMUL MASCULIN DE TIP 1
– Debut între V=20-25 de ani
– Etanolul e folosit ca anxiolitic
– Predispoziție ereditară (de la părinte alcoolic) cu necesitate trigger de mediu
- ETILISMUL MASCULIN DE TIP 2
– asociere cu comportament criminal (sociopatie)
– Debut în adolescență
– Etanolul e folosit ca euforizant
– Fii bărbaților cu etilism de tip 2 au risc x 7 de a dezvolta etilism de tip 2 la rândul lor CE - efecte adverse pe termen scurt
- scăderea capacității intelectuale (prin deficit de memorie, atenție și concentrare secundare
distrucției neuronale progresive)
- dificultăți de vorbire și reflexe întârziate
- deficit de coordonare motorie fină și grosieră, inclusiv: probleme de ortostatism și mers (risc crescut de accidente!), tremor;
- pierderea parțială a stării de conștiență
- tulburari de vedere
- greață, vărsături
- Reflux gastric (±aspirație pulmonară conținut gastric)
ETILISMUL – TABLOU CLINIC
SEMNE CLINICE POSIBILE:
- Ginecomastie
- “Steluțe” vasculare
- Contracturi Dupuytren (a se exclude cele congenitale)
- Atrofie testiculară
- Hepatomegalie (clinic și/sau ecografic) SAU volum hepatic diminuat (ecografic)
- Splenomegalie (clinic și/sau ecografic)
- Combinația ataxie+oftalmoplegie+confuzie (sugestivă pt encefalopatia Wernicke [EW])
- Amnezie anterogradă sau retrogradă (deseori asoc. cu confabulație) (indică sdr. Korsakoff atunci când e precedată de EW)
- Combinația flapping tremor+confuzie poate indica encefalopatie hepatică
SEVRAJUL ETANOLIC – TABLOU CLINIC
- Greață+/-vărsături
- Diaforeză
- Agitație și anxietate
- Cefalee
- Tremor
- Posibile convulsii
- Halucinații vizuale și auditive
- Tahicardie+HTA+subfebră/febră+delir (=delirium tremens)
ETILISMUL – ANALIZE MEDICALE UZUALE
STANDARD (sensibilitate [Sensib.] scăzută în depistare etilism):
- Alcoolemie +/- nivel seric etil-glucuronid (EtG) (metabolit etanol)
- Hemogramă (v. volum mediu eritrocitar)
- TGO, TGP, gama-GT (Sensib.~50%)
- Glicemie
- Amilază serică
- Creatinină serică și acid uric
- Sumar de urină
- Teste toxicologice tintite sau extensive la nevoie
ÎN STUDIU (Sensib. potentiala semnificativ mai mare):
- Nivel seric acid sialic (monozaharid) total
- Nivel seric transferină carbohidrat-deficientă (transferină ce conține doar 0, 1 sau 2 lanțuri de acid sialic, în loc de 4 lanțuri în mod normal)
- Nivele serice: 5-hidroxitriptofol (5-HTOL), acetaldehidă, etil-esteri acizi grași, etil-sulfat (EtS), fosfatidil etanol, etc Intoxicaţia acută voluntară cu etanol
- STADIUL EUFORIC (alcoolemie O,3-0,5g%) - excitaţie psihomotorie (prin blocare neuroni de inhib. activă neocortex) (dezinhibiție, irascibilitate, logoree, labilitate emoțională, intoleranță la frustrare), scăderea discernământului critic
- STADIUL EBRIOS (alcoolemie 1,5-2,5g%) - ↓ activit. neuropsihică (inclusiv capacitate perceptivă), incoerență de ideație și limbaj, tendinţa megalomanică, somnolență, ↓ discernământ, confuzie (cu risc de accidente); deficit intelectual postcritic;
- STADIUL PARALITIC (alcoolemie 2,5-4g%) - abolirea reflexelor condiţionate (inclusiv ortostatism), limbaj neinteligibil, perturbare globală motricitate, somn profund (de câteva ore); deficit intelectual postcritic;
- STADIUL COMATOS (alcoolemia 3,5-5g %) - abolirea reflexelor spinale, pupile imobile+midriază, anestezie, ↓ TA, ↓ puls, ↓ FR (posibilă respirație stertoroasă), ↓ temperatură corporală, cianoză extremităţi şi mucoase: exitus prin apnee in alcoolemie ≥ 5g% (prin inhib. centrii respiratori bulb)
Etanolul - efecte adverse și complicații pe termen lung
- dependență (etilism/alcoolism), dezinhibiție, agresivitate fizică și de limbaj (violență domestică și socială)+sdr. sevraj în caz de întrerupere bruscă CE
- deficite permanente ale memoriei de termen mediu și lung
- boli neurologice: nevrită optică, polineuropatie etanolică, encefalopatia delirantă Wernicke, psihoza Korsakoff, demența, polinevrite (si prin deficit de vitamina B1)
- boli psihice: sdr. anxios, sdr. paranoid, psihoză alcoolică, depresie, demență
- boli cardiovasculare (HTA, IMA, cardiomiopatii±insuficiență cardiacă±EPA)
- boli gastrointestinale: hepatită alcoolică (subacută), steatoză hepatică, ciroză hepatică, cancer hepatic, pancreatită, gastrită alcoolică (prin precipitare mucus gastric), ulcer gastro-duodenal (±HDS), esofagită de reflux(±pneumonie de aspirație);
- malabsorbție intestinală→scădere ponderală și hipovitaminoze
- scurtarea speranței de viață și a calității vieții
- exitus prin accidente de muncă, rutiere etc.; crimă/omucidere
- creștere risc de cancer în sferă orală (lingual), faringe, laringe, esofag, stomac
- în cazul gravidelor consumatoare de etanol: deficit de creștere intrauterină făt, sindrom alcoolic fetal (malformații congenitale, retard mintal [locul 1 ca frecvență in lista de cauze cunoscute de retard mental la nivel mondial])
ETILISMUL – ASOCIERI FRECVENTE
- Etilism+boala bipolară (BB) (60% din pers. cu BB suferă de etilism și/sau de alte dependențe de droguri)
- Etilismul+sdr. stress posttraumatic (agravare reciprocă)
- ALTE ASOCIERI ETILISM CU:
– Tulb. de panică, sdr. anxios generalizat, fobia socială, distimia, depresia majoră, mania bipolară, insomnia idiopatică (pers. care suferă de aceste tulb. psihice au tendința de a se “auto-trata” de anxietate și/sau depresie folosind etanolul)
ETILISMUL – DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
- Tulb. anxioase
- Boala bipolară
- Sdr. Depresive (în special depresia majoră și distimia)
- Insomnia
- Tulb. de panică
- Fobia socială
ETILISMUL – MANAGEMENT – MĂSURI INIȚIALE
- Consult psihiatric de urgență și spitalizare pt. pac. cu etilism care au risc iminent de a periclita major siguranța fizică a lor sau a altor persoane
- Avertismente medicale cât mai timpurii și insistente (dar empatice și non-acuzative!) anti-consum de alcool oferite pacienților în faze incipiente de consum etanolic (se va evita termenul de “alcoolism” în discuții)
- Intervenții scurte de convingere a pac. ca au o problema cu etanolul cu multe potențiale/deja instalate consecințe nefaste asupra celor apropiați
- Recomandare organizații de tip ONG care se ocupă de consilierea pacienților cu etilism
- Dietă alimentară bogată în folați (fructe, legume, multivitamine cu acid folic) și nutriție enterală suplimentară pt. pac. cu boală hepatică avansată secundară etilism
ETILISMUL - MANAGEMENT – TERAPIA
PSIHOFARMACOLOGICĂ
- Linia 1 (în caz de eșec terapii non-farmacologice; în caz de formă moderată sau severă de etilism; la opțiune directă pac.). Naltrexona (antagonist opioid) (ca adjuvant care reduce efectele subiectiv- “pozitive” ale CE) ȘI acamprosat (stim. circuite GABAergice, inhib. efect excitator glutamat; eficiență mai mică decât naltrexona) (ideal asoc. cu psihoterapie cognitiv-comportamentală)
- Linia 2 (în caz de eșec linia 1). Alte medicamente care inhibă circuitele de recompensă: ondansetron, topiramat, gabapentin, baclofen
- Alte soluții. Disulfiram (inhibitor de acetaldehid-dehidrogenază→↑nivel seric de acetaldehidă toxică→greață,vărsături, disforie, flash) (CI: boli cardiace, renale, hepatice, GI, neuropsihice, epilepsii, gravide; ebrietate, lipsă consimțământ)
- Antidepresive (ex. sărurile de litiu) pt pac. cu sdr. anxios și depresie secundare etilism
ETILISMUL – MANAGEMENT - PSIHOTERAPIILE
- Psihoterapie cognitiv-comportamentală individuală (ideal combinată cu naltrexonă)
- Psihoterapia de stimulare a motivației de a renunța la alcool
- Terapie de facilitare în 12 pași
- Psihoterapia de grup (pe grupuri de 7-12 membri; pt reinserție socială și familială a alcoolicilor) (inclusiv prin ONG)
- Terapia de familie (cu stabilirea unui model de comunicare și a unui set de scopuri comune în familia alcoolicului)
- ONG anti-etilism (ex. “Alcoolicii anonimi” din SUA)
ETILISMUL – SEVRAJUL ETANOLIC – MEDICAȚIE
- Linia 1=Benzodiazepinele cu durată scurtă de acțiune
– Lorazepam sau oxazepam pt. pac. cu boli hepatice (necesita monitorizari mai frecvente)
- Rezerva: benzodiazepine cu durata mai lungă de acțiune (Ex. clordiazepoxidul)
- Medicație adjuvantă: beta-blocante, clonidina, fenotiazinele si anticonvulsivantele
ETILISMUL - PROGNOSTIC
- <20% din pac. rămân abstinenți pe durată de 1 an post-dezintoxicare
- pac. cu abstinență etanol 2 ani post-dezintox. au risc de recădere de cca 40%
- pac. cu abstinență etanol 5 ani post-dezintox. au încă risc mic de recădere
- per total, până la 30% din pac. pot fi recuperați prin prin intervenții cf. ghiduri
ONG-uri anti-etilism din România
- Asociaţia Cluburilor Alcoolicilor în Recuperare (ACAR): www.alcoologia.ro – 2 centre în orașele Iași și Roman.
- Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT): aliat-ong.ro
– 2 centre de dezintoxicare: (1) București (str. C.F. Robescu, nr. 4, sector3); (2) Târgoviște;
- Listă completă centre anti-alcoolism:
– http://www.rasunetul.ro/vezi-centrele-de- recuperare-pentru-dependentii-de-alcool
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
- DSM-IV, DSM-5, ICD-10, ICD-11 (capitole dedicate etilism)
- Thompson W. (2018). Alcoholism. Medscape article.
– https://emedicine.medscape.com/article/285913-overview
- Statistici ale Institutului Național de Sănătate Publică din România:
– http://insp.gov.ro/sites/cnepss/date-statistice-alcool/
- Analiza de situaţie în România, ocazionată de campania LUNA NAŢIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL Iulie 2015
– http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/ANALIZA-DE-SITUATIE-ALCOOL- 2015.pdf
- Dr. Radu Vrasti, MD, PhD – publicații: http://www.vrasti.org/publicatii.htm
- Pag. Wikipedia:
– https://en.wikipedia.org/wiki/Alcohol_dependence
– https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_%C8%9B%C4%83ri_dup%C4%8 3_consumul_de_alcool
- Alcohol Use Disorder: A Comparison Between DSM–IV and DSM–5:
– https://pubs.niaaa.nih.gov/publications/dsmfactsheet/dsmfact.pdf