- La nivel mondial, 1 din 10 femei va suferi de depresie post-partum după ce se va naște bebelușul, iar unele studii au arătat că 1 din 7 femei este afectată;
- 50% dintre mămicile cu depresie post-partum nu sunt diagnosticate de către un specialist;
- 80% dintre femeile cu depresie post-partum se recuperează complet.
Ce este depresia post-partum?
Venirea pe lume a unui copil este un moment unic în viața oricărei mămici și vine ”la pachet” cu o serie de emoții puternice. Este normal să aveți îngrijorări cu privire la modul în care se vi se schimbă viața, însă atunci când emoțiile negative vă împiedică să vă îngrijiți copilul aveți de-a face cu depresia post-partum.
Numită și depresie post-natală, aceasta este definită ca un episod depresiv ce apare în primul an după naștere, debutul fiind în general în termen de patru săptămâni de la naștere.
Depresia post-partum nu trebuie considerată o slăbiciune a femeii. Dimpotrivă, este o condiție medicală serioasă, care implică sentimente de tristețe extremă, indiferență, anxietate, alături de manifestări fizice: stare de oboseală, lipsa energiei, tulburări de somn și pierderea poftei de mâncare. Toate aceste simptome pot avea consecințe atât asupra mamei, cât și a copilului.
Din fericite, depresia post-partum poate fi tratată, iar femeile vor reuși să simtă cea mai puternică și specială legătură: relația mamă-copil.
Ce sunt „baby blues”? Care este diferența dintre ”baby blues” și depresie post-partum?
Sarcina și perioada imediat următoare după naștere pot fi o perioadă deosebit de vulnerabilă pentru femei, în care experimentează schimbări biologice, emoționale, sociale și financiare. Din aceste motive, unele femei pot avea un risc crescut de a se confrunta cu probleme emoționale, în special depresie și anxietate. Este posibil ca proaspetele mămici să se simtă triste, să plângă fără motiv, să pună la îndoială capacitatea de a avea grijă de bebeluș și să aibă probleme cu somnul, toate aceste simptome fiind cunoscute sub numele de ”baby blues”.
”Baby blues” apar în urma modificărilor hormonale și a scăderii nivelului de progesteron, la care se adaugă și alți factori care pot să provoace aceste sentimente, precum perioade prelungite de oboseală sau epuizare, provocări legate de alăptare și alte complicații post-partum.
Până la 70 la sută din toate proaspete mămici se confruntă cu „baby blues”, însă această stare este de scurtă durată, nu interferează cu activitățile zilnice și nu necesită asistență medicală. Aceste simptome durează o săptămână sau două și, în general, se rezolvă de la sine, fără tratament.
Depresia post-partum este diferită de „baby blues” prin faptul că este debilitantă din punct de vedere emoțional și fizic și poate dura luni de zile sau chiar mai mult.
De ce apare depresia post-partum?
Depresia post-partum este legată de dereglările hormonale. Nivelurile de estrogen și progesteron scad brusc în decurs de câteva ore după naștere. Aceste modificări pot declanșa depresia în același mod în care modificările mai mici ale nivelurilor hormonale declanșează schimbări de dispoziție înainte de începerea menstruației.
Pe lângă această cauză, în literatura de specialitate au fost menționați factorii de risc pentru depresia post-partum. Lista acestor factori cuprinde :
- Depresie sau anxietate în timpul sarcinii;
- Istoric medical de tulburări de sănătate mintală;
- Experiențe stresante petrecute recent;
- Stimă de sine scăzută;
- Îngrijorare și stres cu privire la îngrijirea copilului;
- Lipsă suportului social;
- Conflicte maritale;
- Dificultăți în ceea ce privește alăptarea;
- Dificultăți financiare;
- Evenimente traumatice în copilărie.
Care sunt simptomele depresiei post-partum?
Simptomele depresiei postnatale sunt similare cu simptomele depresiei și includ:
- Dispoziție depresivă;
- Pierderea interesului sau a plăcerii față de activitățile care înainte vă aduceam bucurie;
- Oboseală crescută;
- Plâns fără motiv;
- Pierderea energiei;
- Scăderea capacității de concentrare și atenție;
- Stima de sine scăzută;
- Lipsa încrederii în sine;
- Somn perturbat, chiar și atunci când copilul doarme;
- Modificări ale apetitului (lipsa poftei de mâncare);
- Stare anxioasă în preajma copilului;
- Lipsa de interes față de copil;
- Dificultăți în a vă atașa de copil;
- Sentimentul că nu sunteți o mamă bună;
- Teama că vă veți răni copilul sau propria persoană.
Când ar trebui să cereți ajutorul unui specialist?
Dacă vă confruntați cu simptomele descrise anterior sau dacă pur și simplu credeți că ați putea avea depresie post-partum, atunci este indicat să apelați la specialist. Cu cât vorbiți mai devreme cu cineva despre gândurile și sentimentele dvs., cu atât puteți obține mai repede ajutorul de care aveți nevoie.
Cum se tratează depresia post-partum?
În cele mai mute cazuri depresia post-partum poate fi tratată cu succes prin două metode, indicate fie separat, fie în combinație:
- Psihoterapia - ghidurile internaționale recomandă psihoterapia ca tratament de primă intenție pentru depresia post-partum. Sesiunile pot fi individuale sau de grup. O altă opțiune este terapia de familie sau de cuplu;
- Farmacoterapia – medicamentele antidepresive sunt prescrise în combinație cu psihoterapia pentru a obține cele mai bune rezultate. Poate dura 3-4 săptămâni de administrare a medicamentului înainte ca pacientele să se simtă mai bine.
- Stimularea magnetică transcraniană a fost folosită cu succes pentru tratarea depresiei post-partum. Avantajul semnificativ este că această terapie este non-invazivă, evitându-se astfel efectele adverse ale medicamentelor și, mai mult decât atât, mămica poate alăpta în continuare.
Bibliografie
www.psychiatry.org – Asociația Americana de Psihiatrie
www.acog.org – Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie (ACOG)
