INSOMNIA

INSOMNIA

  • 3 din 10 adulți au simptome de insomnie, potrivit Academiei Americane de Medicina Somnului;
  • Aproximativ 10% dintre adulți au insomnie suficient de severă încât suferă consecințe fizice și psihice;
  • În România, o treime din populație prezintă tulburări de somn, ajungând chiar până la 45-50% la anumite categorii cu risc, după cum arată datele Secțiunii de Somnologie a Societății Române de Pneumologie.

Statisticile arată că ne petrecem o treime din viață dormind, mai exact vreo 25 ani. Pare mult, nu? Asta pentru că somnul este vital pentru sănătate noastră fizică, dar mai ales psihică. Adulții au nevoie de circa 8 ore de somn pe noapte pentru a funcționa bine. Desigur, este perfect normal să nu putem să respectăm acest program tot timpul și din cauza stresului și a problemelor în viața personală și profesională să avem seri în care adormim mai greu, somnul este foarte agitat sau nu reușim să ne odihnim. Însă, atunci când privarea de somn are loc pentru o perioadă mai lungă de timp și ne afectează viața de zi cu zi, e posibil ca la mijloc să fie vorba despre insomnie.

Ce este insomnia?

Insomnia este o tulburare de somn caracterizată prin dificultățile repetate pe care o persoană le întâmpină pentru inițierea, menținerea, consolidarea sau calitatea somnului, în ciuda existenței timpului necesar și oportunității de a dormi. În consecință, poate conduce la afectarea funcționării diurne.

Insomnia este frecvent asociată bolilor neurologice deoarece poate avea loc degenerarea sau lezarea ariilor sistemului nervos central implicate în controlul somnului. De asemenea, tulburarea provoacă simptome motorii sau senzitive prezente în patologia neurologică (durere, reducerea motilității nocturne, activitate motorie nocturnă, etc).

Cum se manifestă insomnia?

  • Dificultatea în a adormi (în medie, o persoană adultă adoarme în 7 minute);
  • Dificultate în a rămâne adormit;
  • Trezit frecvent în timpul nopții;
  • Trezit foarte devreme și dificultate în a adori la loc;
  • Somn neodihnitor sau de slabă calitate.

Efectele insomniei

  • Oboseală;
  • Nivel scăzut de energie;
  • Iritabilitate;
  • Somnolență în timpul zilei;
  • Lipsă de concentrare;
  • Probleme cu memoria;
  • Performanță scăzută la școală sau la locul de muncă;
  • Dureri de cap;
  • Creșterea tensiunii arteriale;
  • Probleme gastrointestinale;
  • Anxietate legată de somn;
  • Creșterea riscului de greșeli/accidente la locul de muncă sau la volan.

Tipuri de insomnie

Insomnie acută sau de scurtă durată (insomnie de ajustare) - este de obicei cauzată de a sursă de stres și tinde să dureze doar câteva zile sau săptămâni. Poate apărea la orice vârstă, însă este mai frecventă în rândul adulților, femeile fiind mai afectate.

Insomnia comportamentală a copilăriei – după cum îi spune și numele, acest tip de insomnia afectează copiii. Apare atunci când somnul este asociat cu o acțiune (cum ar fi legănatul pe picioare) sau un anumit loc (spre exemplul patul părinților) și nu se respectă această asociere. De asemenea, insomnia comportamentală apare atunci când copiii refuză să respecte un orar de somn. Până la 30% dintre copii sunt afectați de această afecțiune.

Insomnia cauzată de medicamente și substanțe – apare în urma consumului de droguri, alcool sau utilizării de medicamente pentru tratarea anumitor boli;

Insomnia cauzată de afecțiuni medicale sau tulburări mintale - insomnia este mai des asociată cu o tulburare psihiatrică, cum ar fi depresia, decât cu orice altă boală. Sondajele sugerează că aproximativ 3% din populație are simptome de insomnie care sunt cauzate de o afecțiune medicală sau psihiatrică.

Insomnia paradoxală – o formă severă și rară, ce apare la mai puțin de 5% dintre pacienții diagnosticați cu insomnii; afectează în special tinerii;

Insomnia psihofiziologică – este asociată cu un nivel ridicat de anxietate și îngrijorare excesivă asupra somnului sau lipsei de somn; afectează 1-2% din populația generală.

Cauze. De ce apare insomnia?

Există două tipuri de insomnie, în funcție de cauza care o provoacă:

  • Insomnie primară (idiopatică) – nu are o cauză evidentă, cum ar fi abuzul de droguri;
  • Insomnie secundară – insomnia poate fi problema principală sau poate fi asociată cu alte afecțiuni medicale sau tulburări mintale, abuzul de medicamente sau droguri.

De asemenea, după durata simptomelor, insomniile se împart în:

  • Insomnie acută – simptomele durează de la câteva zile la 3 luni;
  • Insomnie cronică - simptomele durează mai mult de 3 luni.

Printre cauzele insomniei secundare se numără:

  • Afecțiuni medicale - diabetul, bolile de inimă, sindroame de durere cronică, boli degenerative și altele;
  • Tulburări de sănătate mintală - anxietate, tulburarea de stres posttraumatic, depresie;
  • Medicamente – spre exemplu antidepresivele sau antiepilepticele;
  • Alte tulburări de somn – apneea obstructivă de somn.

Factori de risc pentru insomnie

Deși aproape toată lumea are ocazional probleme cu somnul, însă următorii factori de risc sunt asociați insomniei:

  • Vârsta – riscul de insomnia crește odată cu înaintarea în vârstă;
  • Stresul - preocupările legate de muncă, școală, sănătate, finanțe sau familie vă pot afecta somnul;
  • Evenimente traumatice – spre exemplu decesul unei persoane dragi;
  • Igiena slabă a somnului – nu aveți un program regulat de somn, vă angajați în activități stimulatoare înainte de culcare etc.
  • Alterarea ritmului somn-veghe – modificări de fus orar, lucrul în schimburi;
  • Obiceiuri nesănătoase precum consumul excesiv de băuturi pe bază de cofeină, alcool și droguri.

Insomnia – opțiuni de tratament

Psihoterapia s-a dovedit a fi eficientă în tratarea tulburărilor de somn precum insomniile. Spre exemplu, terapia cognitiv-comportamentală (TCC) poate avea efecte benefice care durează mult după sfârșitul tratamentului.

În cazurile severe de insomnie pot fi prescrise medicamente hipnotice (somnifere), care ajută la îmbunătățirea calității somnului.

Sfaturi utile în tratamentul insomniei

Ce este indicat să faceți:

  • Program de somn - mergeți la culcare și treziți-vă la aceeași oră în fiecare zi;
  • Relaxați-vă înainte de a merge la culcare – puteți face ​​o baie sau citiți câteva pagini dintr-o carte;
  • Faceți spor în fiecare zi;
  • Creați un spațiu de dormit propice – în dormitor trebuie să fie liniște și întuneric, iar salteaua și pernele trebuie să fie confortabile.

Ce este indicat să nu faceți:

  • Nu consumați alcool sau băuturi pe bază de cofeină (cafea, energizante) cu cel puțin 6 ore înainte de culcare;
  • Nu mâncați mult înainte de culcare;
  • Nu faceți sport cu cel puțin 4 ore înainte de culcare;
  • Nu vă uitați la televizor și nu folosiți dispozitive, cum ar fi smartphone-urile, cu o oră înainte de a merge la culcare, deoarece lumina puternică a ecranelor vă afectează calitatea somnului;

Bibliografie



button-oferte.png